Site-urile NoaMedia
Plecarea tinerilor de acasă întârzie în România din cauza pieței imobiliare dificile și a ocupării forței de muncă tineri. Datele Eurostat arată că vârsta medie a plecării a crescut la 27,4 ani în 2024. Această tendință reflectă provocările economice cu care se confruntă tinerii în marile orașe.
Pe scurt:
- Tinerii români pleacă de acasă la o vârstă medie de 27,4 ani, influențați de piața imobiliară dificilă și ocuparea forței de muncă.
- Prețurile ridicate ale locuințelor și accesul limitat la credite împiedică independența tinerilor, cu diferențe mari între orașe precum Cluj și Giurgiu.
- Există o corelație între rata de ocupare a tinerilor și vârsta plecării de acasă, țările cu ocupare ridicată având plecări mai timpurii.
- În 2025, doar 65,5% dintre tinerii europeni între 20 și 29 de ani aveau un loc de muncă, afectând autonomia financiară.
Plecarea tinerilor de acasă întârzie din cauza pieței imobiliare și a ocupării forței de muncă
<pPlecarea tinerilor de acasă se amână tot mai mult în România, influențată de dificultățile din piața imobiliară și de provocările legate de ocuparea forței de muncă tineri. Andrei P., în vârstă de 26 de ani, s-a mutat inițial cu prietena lui într-o garsonieră închiriată, dar după ce și-a pierdut locul de muncă, a fost nevoit să se întoarcă la părinți.
Vârsta medie a plecării de acasă în România și Europa
Conform datelor Eurostat, tinerii români părăsesc casa părintească la o vârstă medie de 27,4 ani, ușor mai târziu decât anul precedent. Bărbații pleacă la 29,4 ani, iar femeile la 25,3 ani. La nivelul Uniunii Europene, media este de 26,3 ani, cu variații semnificative între țări. De exemplu, în Croația și Grecia, tinerii pleacă aproape de 31 de ani, în timp ce în Finlanda vârsta medie este de 21,4 ani.
Impactul pieței imobiliare asupra plecării tinerilor de acasă
Prețurile ridicate ale locuințelor și accesul dificil la credite influențează decizia tinerilor de a rămâne în casa părintească. Un calcul realizat de Banca Națională arată că în Cluj este nevoie de aproximativ 11 ani de salariu mediu net pentru a cumpăra un apartament de două camere, în timp ce în Giurgiu sunt necesari sub șase ani. Lipsa locuințelor noi, cu mai puțin de 32.000 de unități date în folosință în prima jumătate a anului, agravează problema.
Corelația dintre ocuparea forței de muncă tineri și plecarea de acasă
Există o legătură clară între vârsta plecării de acasă și rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor. Țările în care tinerii pleacă mai devreme, precum Olanda sau Germania, au o rată de ocupare peste media UE. În schimb, în state precum Grecia sau Italia, unde plecarea este întârziată, rata este sub medie. În 2025, doar 65,5% dintre tinerii europeni între 20 și 29 de ani aveau un loc de muncă.
Noa Insight
Plecarea tinerilor de acasă în România întârzie din cauza dificultăților din piața imobiliară și a provocărilor legate de ocuparea forței de muncă. Datele Eurostat indică o vârstă medie de 27,4 ani pentru părăsirea casei părintești, influențată de prețurile ridicate ale locuințelor și accesul dificil la credite.
Implicații
Prețurile ridicate și accesul limitat la credite afectează decizia tinerilor de a rămâne acasă, iar rata de ocupare a forței de muncă influențează vârsta plecării de acasă în România și alte state europene.
Elemente-cheie
- Vârsta medie a plecării de acasă în România este de 27,4 ani, cu diferențe între bărbați și femei conform datelor Eurostat.
- În Cluj, este nevoie de aproximativ 11 ani de salariu mediu net pentru a cumpăra un apartament de două camere.
- În prima jumătate a anului, au fost date în folosință sub 32.000 de locuințe noi în România.
Sursa originală a acestui articol este https://hotnews.ro/generatia-cu-cheia-in-buzunar-dar-fara-casa-de-ce-tinerii-romani-pleaca-tot-mai-tarziu-de-acasa-2350730 (link)
